Phasmophobia este un joc horror paranormal din 2020, dezvoltat și publicat de studioul britanic de jocuri indie Kinetic Games (cu sediul în Southampton). Jocul a devenit disponibil în acces timpuriu pentru Microsoft Windows cu suport pentru realitate virtuală în septembrie 2020. În joc, unu până la patru jucători preiau rolul unor vânători de fantome care lucrează pentru a finaliza un contract în care trebuie să identifice tipul de fantomă care bântuie un loc desemnat și să îndeplinească alte obiective opționale. Phasmophobia a crescut în popularitate după ce mulți streameri Twitch și YouTuberi l-au jucat în octombrie 2020, devenind al șaselea cel mai popular joc de pe Twitch în acea lună și cel mai bine vândut joc de pe Steam la nivel global timp de câteva săptămâni, din octombrie până în noiembrie 2020. A primit recenzii pozitive din partea criticilor, care i-au lăudat inovația. Phasmophobia este al 50-lea cel mai bine vândut joc video din aprilie 2026.

Pentru Huawei, sancțiunile SUA care au vizat tăierea accesului la tehnologii occidentale și echipamente de top pentru fabricarea de semiconductoare încep să arate tot mai mult ca o binecuvântare în deghizare. Gigantul tehnologic nu doar că a reușit să supraviețuiască, dar susținerea necondiționată de care s-a bucurat din partea statului chinez a făcut posibile evoluții de neimaginat pentru mințile de la Casa Albă care au gândit gândit în anul 2018 primele runde de sancțiuni la adresa Huawei. Mai întâi, Guvernul SUA a început să restricționeze utilizarea echipamentelor Huawei, interzicând agențiilor americane să mai achiziționeze sisteme și servicii Huawei. Un an mai târziu SUA includea Huawei pe așa numită entity list, blocând accesul companiei la tehnologii de origine americană, cu tot cu echipamentele și componentele hardware/software care se întâmplă să conțină respectivele tehnologii. Huawei a pierdea atunci accesul nu doar la cipuri esențiale pentru fabricarea telefoanelor mobile și echipamentele de rețea care la momentul respectiv aduceau grosul vânzărilor pentru companie, ci și la partenerii din industria de semiconductoare care puteau să producă respectivele cipuri. În loc să accepte înfrângerea, Huawei a trecut la treabă și s-a apucat să-și ridice practic de la zero propriul business de semiconductoare, prioritatea zero devenind recrearea tehnologiilor occidentale la care Huawei nu aveau acces. Problema e că anumite obstacole nu pot fi depășite cu ușurință. Spre exemplu, echipamentele cu tehnologie extreme ultraviolet (EUV), esențiale pentru fabricarea cipurilor pe 4 nm sau mai bune sunt livrate de un sigur furnizor, compania olandeză ASML. Iar acestea sunt atât de avansate încât nici măcar un efort susținut cu finanțare aproape nelimitată nu ar reuși să le recreeze într-un orizont de timp rezonabil. Așa că în loc să demoleze zidul tehnologic, Huawei a ales să îl ocolească folosind inovații care pot aduce rezultate asemănătoare chiar și folosind tehnici de litografie mai puțin avansate. În loc să atace problema în mod direct lucrând pentru reducerea dimensiunii tranzistorilor, Huawei a atacat ineficiențele microprocesoarelor actuale dezvoltând LogicFolding, o soluție pentru rearanjarea traseelor electrice într-un mod care permite creșterea densității de tranzistori la un nivel comparabil cu viitoarele cipuri TSMC de clasă 1.4 nm. Descrisă ca o descoperire majoră în cercetarea semiconductorilor, tehnologia mută accentul de la scalarea geometrică tradițională la „scalarea temporală” și, se pare, a fost deja testată pe sute de cipuri Huawei experimentale, folosite în domenii precum smartphone-urile și inteligența artificială. Huawei sugerează că va recupera decalajul față de liderul industriei TSMC până în anul 2031, avansând de la experimente tehnologice la soluții comparabile celor mai avansate cipuri Qualcomm sau MediaTek. Cu siguranță acesta ar fi un uriaș pas înainte pentru Huawei, cu implicații mult peste business-ul de telefoane inteligente și electronice de consum. Nu trebuie uitat că Huawei deja este un jucător cu ambiții uriașe în piața soluțiilor de procesare pentru inteligența artificială. Și ce coincidență, regimul de la Beijing de la o vreme nu se mai arată interesat să cumpere cipuri Nvidia pentru echiparea noilor centre ce procesare cloud. Poate că știu ei ceva ce noi nu știm? Sursa: Apasati aici !

LG a demonstrat cu ani în urmă prototipul funcțional al unui smartphone cu ecran rulabil, dar Samsung pare că va fi primul mare producător care să lanseze un astfel de produs la scară comercială. Replicând momentul lansării primului model Galaxy Fold, Samsung pare că ar vrea să-ți ofere experiența unui smartphone tri-fold la o simplă apăsare de buton, ecranul rulabil devenind pur și simplu mai mare. Fără cute inestetice, fără zonă de pliere. Cât de mare? Aparent nu există o limită fixă cu acest format. Contează doar cât de bine poți rula ecranul OLED în carcasa telefonului, lăsând ceva spațiu și pentru restul componentelor, cum ar fi bateria. Am văzut deja cum funcționează, și tot producătorii asiatici ne-au arătat cum se face. Însă nimeni nu a îndrăznit până acum să lanseze comercial un astfel de dispozitiv. Nu pentru că nu am avea ecrane OLED care să reziste acțiunii de rulare în corpul telefonului, ci pentru că mecanismul în sine ridică mai multe provocări decât o „simplă” balama. Nu că balama unui telefon pliabil ar fi câtuși de puțin simplă, dar acolo nu există piese care trebuie să alunece una peste alta cu toleranțe de ordinul fracțiunilor de milimetru, în carcasa unui telefon subțire care se poate deforma dacă te apleci să-ți legi șireturile fără să îl scoți din buzunarul de la pantaloni. Ce încerc să spun este că detaliile tehnice care fac diferența între un design concept și produs viabil comercial se pot dovedi o provocare aproape insurmontabilă. Sau poate că raportul cost-beneficiu nu justifică lansarea un produs atât de riscant pentru imaginea brandului respectiv. Problema cu ecranele rulabile este că nu ai doar o balama (sau două) de care să te îngrijorezi. Întreaga carcasă devine un mecanism de precizie, protejând ecranul OLED care trebuie să fie rulat cu tot cu fire de praf și murdăria de pe mâini colectată după luni sau ani de utilizare, cumva fără ca angrenajul să se „gripeze” în mod catastrofal. Ce șanse ar avea un smartphone cu ecran rulabil să supraviețuiască unui „bend-test”, fie și neintenționat? Vestea oarecum încurajatoare este că brevetul recent acordat pentru Samsung nu e despre aceste provocări mecanice pe care le-aș considera de bază, ci despre modul în care sunt acomodate camerele foto. Potrivit nou brevet, insula foto mu mai este fizic atașată de partea din spate a telefonului, ci de jumătatea mai mică, cea care include modului ecranului rulabil. Până la un punct, ar arăta ca un Galaxy S26 Ultra obișnuit, cu insulă foto verticală și format candybar atunci când îl folosești ca și un telefon obișnuit. Dar o apăsare de buton îți aduce ecranul unui Galaxy Z Fold7, fără ca telefonul să aibă grosimea (și probabil nici greutatea) unui telefon pliabil. Brevetul vorbește și despre senzori capabili să detecteze modificarea dimensiunii afișajului, poziția camerei-spate, dispunerea antenei și alte ajustări hardware care țin de rularea ecranului ecranului. Prototipul LG Rollable pe care am avut ocazia să îl admirăm în diverse prezentări YouTube ne-a arătat și alte avantaje al ecranelor rulabile. Spre exemplu, posibilitatea de a potrivi suprafața ecranului cu rata de aspect a clipului video aflat în redare, gata cu benzile negre. Dar rămân alte semne de întrebare. Cum anume protejezi un ecran a cărui suprafață nu este fixă, rulat dintr-o carcasă cu dimensiuni variabile? Iar după toate aceste provocări, trebuie cumva să livrezi un produs pe care să îl pui și în mâinile consumatorilor neîndemânatici, care habar nu au cât de complicat și potențial fragil este un smartphone cu ecran rulabil. Chiar dacă nu avem multe de spus în termeni de specificații, surse din industrie arată că Samsung experimentează cu un ecran rulabil ce atinge 12.4 inch în modul complet extins. Fiind vorba de rulare și nu pliere, diagonala în modul „compact” este constrânsă doar de spațiul în care poți ascunde restul ecranului. Oricare ar fi soluția tehnică selectată, putem fi siguri că va fi un telefon scump, designul rulabil nefiind cu nimic mai simplu de pus în practică decât cel pliabil pe care îl știm deja. Sursa: Apasati aici !

Monitorul business Philips cu ecrane pe ambele laturi 24B2D5300 a fost anunțat oficial și este primul monitor standalone care integrează un design unic de tip „dual screen”. Având câte un ecran pe fiecare parte a dispozitivului, monitorul deschide noi oportunități pentru fluxuri de lucru, aplicații destinate interacțiunii cu clienții și utilizare colaborativă. Monitorul este echipat cu panouri IPS de 23,8 inch, rezoluție Full HD pe ambele ecrane, rată de refresh de 120Hz și conectivitate USB-C pentru integrare facilă cu hardware-ul modern existent. Deși monitorul oferă un set solid de specificații, adevăratul său element diferențiator constă în designul unic cu afișaj pe ambele laturi și construcția personalizată, concepute pentru a le permite utilizatorilor să profite la maximum de cele două ecrane. “Ecranul pe ambele laturi și designul care economisește spațiu ale seriei de monitoare Philips B2D5000 optimizează spațiul de lucru și facilitează utilizarea profesională.”, a precizat juriul Red Dot 2025 despre designul premiat al monitorului. Interacțiune cu utilizatorii prin SmartView și DualView Monitorul oferă noi oportunități pentru companii printr-o experiență de tip „front-desk”. Tehnologiile SmartView și DualView introduc un mod inovator de gestionare a conținutului afișat pe fiecare parte a monitorului. SmartView permite împărțirea conținutului în două secțiuni virtuale pornind de la o singură sursă de input, în timp ce DualView permite ca ecranul din spate să oglindească sau să extindă conținutul de pe ecranul principal. Astfel, pot fi create experiențe personalizate pentru clienți sau vizitatori. În zona de business, aplicațiile și informațiile sensibile pot rămâne vizibile doar pe o singură parte a monitorului, în timp ce ecranul orientat către client afișează conținut relevant, precum detalii despre achiziții, aplicații interactive sau informații personalizate. Această separare clară permite companiilor să ofere experiențe atractive fără a compromite eficiența sau confidențialitatea. Monitorul este potrivit pentru o gamă largă de medii profesionale, inclusiv birouri cu zone de recepție, bănci, unități medicale, ghișee de servicii și multe alte scenarii unde interacțiunea cu clienții este necesară. Acesta poate susține un proces de check-in fluid, interacțiuni cu clienții în timp real și gestionarea securizată a datelor sensibile, deoarece companiile sau instituțiil pot menține în permanență controlul complet asupra informațiilor vizibile pentru fiecare utilizator. Conceput pentru spațiul de lucru modern Două persoane pot lucra simultan pe fiecare dintre ecrane, fie independent la același task sau proiect, fie într-un scenariu în care una dintre persoane prezintă informații celeilalte. Funcția de rotire la 180 de grade integrată în bază permite partajarea facilă a oricărui ecran, în orice moment. Monitorul Philips este compatibil HDMI și echipat cu porturi USB-C, câte unul dedicat fiecărui ecran. Aceste conexiuni asigură conectivitate fluidă pentru dispozitive, transfer rapid de date și alimentare de până la 65W prin fiecare port USB-C, precum și funcționalități integrate de hub USB și audio. Panourile fiecărui ecran sunt, de asemenea, proiectate cu tehnologiile Flicker-free și SoftBlue, cu panouri Low Blue Light și certificare eyesafe CERTIFIED 2.0. Împreună cu rata de refresh rapidă de 120Hz, monitorul nu este doar ușor de utilizat, ci și confortabil pentru ochi. Două persoane, un singur dispozitiv – o soluție care economisește spațiu Designul monitorului 24B2D5300 include două ecrane, amplasate pe fiecare parte a monitorului. Fiecare parte poate fi conectată la propriul dispozitiv independent prin USB-C sau HDMI, permițând astfel ca două persoane să lucreze simultan folosind surse de input separate. Fiecare ecran poate utiliza tehnologia MultiView de la Philips, split view (picture-in-picture și picture-by-picture), și are capacitatea de a funcționa independent față de celălalt. Designul compact transformă acest monitor într-o soluție ideală pentru spațiile de lucru limitate ca dimensiune, nu doar în mediile corporate, ci și pentru instituții precum biblioteci, universități și școli. Capacitatea de conectare a două dispozitive contribuie la reducerea nevoii de afișaje suplimentare în spațiile comune de lucru. Preț și disponibilitate Monitorul business Philips 24B2D5300 cu afișaj pe ambele laturi va fi disponibil începând cu luna iunie la un preț recomandat de 2049 Lei. Sursa: Apasati aici !

O tehnologie Wi-Fi care promite îmbunătățirea acoperirii wireless poate fi deturnată pentru transformarea oricărui router Wi-Fi în dispozitiv de monitorizare, capabil să determine și să transmită în timp real locația relativă a fiecărui utilizator din raza de acoperire a rețelei Wi-Fi. Potrivit demonstrației oferită de cercetătorii Institutului de Tehnologie din Karlsruhe, Germania, routerele Wi-Fi obișnuite pot fi sparte și echipate cu un software clandestin care le transformă în veritabile instrumente de supraveghere. Totul pornește de la mecanismul Beamforming, o tehnologie suportată cu practic orice router wireless de generație recentă, dezvoltată pentru a optimiza stabilitatea conexiunii prin direcționarea selectivă a semnalului Wi-Fi către dispozitivele din rețea. În loc să transmită semnalul radio în mod uniform, routerul de rețea poate folosi antenele pentru a modela propagarea într-o anume direcție, asigurând că dispozitivul conectat obține un semnal mai puternic și astfel viteze mai bune, chiar dacă se află la marginea razei de acoperire. Dar pentru ca acest mecanism să funcționeze este nevoie ca routerul Wi-Fi să determine locația relativă a utilizatorului respectiv. Beamforming este practic un mecanism de semnalizare care permite determinarea în timp real a calității semnalului recepționat de fiecare dispozitiv conectat la rețeaua Wi-Fi. Partea de supraveghere derivă dintr-un efect neintenționat al acestei tehnologii. Chiar dacă nu porți asupra ta telefonul mobil, căștile bluetooth sau alt dispozitiv conectat la rețeaua wireless, corpul tău are o influență asupra semnalelor radio din mediul ambiant, cauzând distorsiuni care pot fi identificate și urmărite. Mai mult decât atât, particularități precum înălțimea, greutatea corporală și compoziția corpului tău (ex. mai gras, mai musculos) îți conferă o „amprentă” unică în ce privește absorbția undelor radio. Toți acești parametrii pot fi urmăriți printr-o adaptare software adăugată la firmware-ul echipamentului de rețea, permițând folosirea parametrilor Beamforming pentru a identifica persoane individuale și a le urmări fiecare mișcare in interiorul clădirilor, analizând distorsiunile apărute în semnalul rețelei Wi-Fi. Această metodă de supraveghere devine și mai plauzibilă dacă folosești ajutorul inteligenței artificiale, un software suficient de capabil reușind nu doar să deosebească persoanele din raza de acoperire a rețelei Wi-Fi, ci și tiparul fiecărei mișcări, rutinele zilnice și chiar o hartă a încăperilor frecventate. Iar odată ce identitatea reală le este asociată cu „amprenta” identificată în spectrul undelor radio, deplasările persoanelor dintr-o clădire aflată sub supraveghere pot fi urmărite în mod permanent, chiar dacă subiecții nu au dispozitive electronice asupra lor. Partea de supraveghere derivă dintr-un efect neintenționat al acestei tehnologii. Chiar dacă nu porți asupra ta telefonul mobil, căștile bluetooth sau alt dispozitiv conectat la rețeaua wireless, corpul tău are o influență asupra semnalelor radio din mediul ambiant, cauzând distorsiuni care pot fi identificate și urmărite. Mai mult decât atât, particularități precum înălțimea, greutatea corporală și compoziția corpului tău (ex. mai gras, mai musculos) îți conferă o „amprentă” unică în ce privește absorbția undelor radio. Toți acești parametrii pot fi urmăriți printr-o adaptare software adăugată la firmware-ul echipamentului de rețea, permițând folosirea parametrilor Beamforming pentru a identifica persoane individuale și a le urmări fiecare mișcare in interiorul clădirilor, analizând distorsiunile apărute în semnalul rețelei Wi-Fi. Această metodă de supraveghere devine și mai plauzibilă dacă folosești ajutorul inteligenței artificiale, un software suficient de capabil reușind nu doar să deosebească persoanele din raza de acoperire a rețelei Wi-Fi, ci și tiparul fiecărei mișcări, rutinele zilnice și chiar o hartă a încăperilor frecventate. Iar odată ce identitatea reală le este asociată cu „amprenta” identificată în spectrul undelor radio, deplasările persoanelor dintr-o clădire aflată sub supraveghere pot fi urmărite în mod permanent, chiar dacă subiecții nu au dispozitive electronice asupra lor. Sursa: Apasati aici !

Utilizatorii de Android care și-au actualizat dispozitivele la versiunea Android 16 QPR 3 au observat un punct albastru care nu exista înainte. Cei mai suspicioși din fire au sesizat imediat că indicatorul este similar punctului verde ce apare în bara de stare de fiecare dată când o aplicație accesează microfonul sau camera, întrebându-se dacă nu cumva și acesta poate fi un indiciu pentru activități suspecte pe telefon. Și într-adevăr, la fel ca punctul verde, punctul albastru semnalizează că pe telefonul tău sunt accesate date sensibile, respectiv funcția de localizare. Google precizează că noul indicator are scopul de a îmbunătăți gradul de conștientizare al utilizatorilor cu privire la faptul că una dintre aplicațiile de pe telefon accesează informații potențial sensibile. De regulă aceasta este chiar aplicația pe care o folosești la momentul respectiv, dar poate fi și una dintre aplicațiile sau funcțiile telefonului ce rulează în fundal. Când ar trebui să te alarmezi? Păi de exemplu dacă ai instalat recent o aplicație sau joculeț, iar acum vezi „pixelul” albastru afișat mai tot timpul, chiar și atunci când nu folosești aplicația respectivă. Și mai grav este dacă îl vezi înlocuit cu punctul verde, apărut în timp ce navighezi pe homescreen sau când folosești aplicația de homebanking. Cum spuneam mai devreme, punctul albastru indică accesarea locației iar punctul verde semnalează că microfonul și/sau camerele foto sunt active la momentul respectiv. Dacă vezi punctul albastru schimbându-se în verde fără ca tu să fi la momentul respectiv într-un apel video sau de voce, abia atunci e cazul să te alarmezi. Ce e de făcut dacă suspectezi că ai fost hackuit? Un prim pas ar fi să comuți imediat telefonul în modul ”Avion” pentru a forța oprirea conexiunii la internet, după care să interacționezi cu punctul albastru sau verde pentru a vedea exact care aplicație accesează aceste privilegii și dacă se impune, să le revoci imediat. Testat de Google încă din luna decembrie 2025 cu telefoane Pixel compatibile, noul indicator albastru va fi adăugat pe toate dispozitivele actualizate la Android 17, împreună cu meniul din care poți vedea ce aplicație accesează datele tale de localizare. De menționat este că actuala implementare inclusă cu Android 16 QPR 3 nu pare chiar finală, un utilizator sesizând că punctul albastru este declanșat și de sistemul Android, probabil neintenționat, dacă activezi pe telefon funcționalitatea Nearby Devices. Dar probabil că Google va adresa acest bug până la debutul oficial Android 17, așteptat în perioada verii 2026. Sursa: Apasati aici !

The Witcher 3: Wild Hunt (poloneză Wiedźmin 3: Dziki Gon) este un joc video high-fantasy și action role-playing, cu o acțiune ce are loc într-un mediu open-world, dezvoltat de CD Projekt RED. Anunțat în februarie 2013, a fost lansat internațional pentru platformele Microsoft Windows, PlayStation 4 și Xbox One în data de 19 mai 2015. Jocul este al treilea titlu al seriei, fiind precedat de The Witcher și The Witcher 2: Assassins of Kings, toate trei fiind bazate pe seria de fantezie omonimă scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski. Jucat dintr-o perspectivă third-person, jucătorul îl controlează pe protagonistul Geralt din Rivia, un vânător de monștri, cunoscut ca Vraciul (Witcher), care pleacă într-o lungă călătorie prin Regatele Nordice. În joc, jucătorii trebuie să înfrunte pericolele lumii folosind săbii și magie, în timp ce interacționează cu NPC-uri și completează misiunile principale și secundare pentru a parcurge povestea. Jocul a fost primit cu laude din partea criticilor, dar și cu un succes financiar, vânzând peste 6 milioane de copii în șase săptămâni. Jocul a câștigat mai multe premii la categoria Jocul Anului, premii oferite de diferite site-uri web de jocuri, critici și academii de jocuri.

Hollow Knight este un joc video Metroidvania din 2017, dezvoltat și publicat de dezvoltatorul independent australian Team Cherry. Jucătorul controlează un războinic insectoid fără nume (cunoscut în mod obișnuit sub numele de „Cavalerul”) în explorarea Hallownest, un regat decăzut, afectat de o boală supranaturală. Jocul este plasat în diverse locații subterane, cu personaje insectoide prietenoase și ostile și numeroși șefi. Jucătorii au oportunitatea de a debloca abilități pe măsură ce explorează, împreună cu fragmente de istorie și texte care sunt răspândite în tot regatul. Conceptul din spatele Hollow Knight a fost conceput în 2013 în cadrul jocului Ludum Dare. Team Cherry, cu sediul în Adelaide, a dorit să creeze un joc inspirat de platformerele mai vechi, care să reproducă aspectele exploratorii ale influențelor sale. Printre inspirațiile pentru joc se numără Faxanadu, Metroid, Zelda II: The Adventure of Link și Mega Man X. Dezvoltarea a fost finanțată parțial printr-o campanie de crowdfunding care a strâns peste 57.000 de dolari australieni până la sfârșitul anului 2014. A fost lansat pentru Linux, macOS și Windows la începutul anului 2017, pentru Nintendo Switch, PlayStation 4 și Xbox One în 2018 și pentru Nintendo Switch 2, PlayStation 5 și Xbox Series X/S în 2026. Echipa Cherry a susținut jocul cu patru expansiuni gratuite ca și conținut descărcabil. Hollow Knight a fost bine primit de critici, cu lăudări deosebite pentru muzică, stil artistic, construirea lumii, atmosferă, luptă și nivelul de dificultate. De atunci, a fost considerat de unii critici drept unul dintre cele mai bune jocuri din toate timpurile. Jocul s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare. O continuare care îl urmărește pe personajul principal Hornet, Hollow Knight: Silksong, a fost lansată în 2025.

The Legend of Zelda: Breath of the Wild este un joc de acțiune-aventură din 2017, dezvoltat de Nintendo EPD pentru Wii U și Nintendo Switch. Acțiunea se petrece aproape de sfârșitul cronologiei Zelda și îl urmărește pe Link în timp ce pornește să salveze Prințesa Zelda și să-l împiedice pe Calamity Ganon să distrugă lumea. Jucătorul explorează lumea deschisă din Hyrule, colectează obiecte și îndeplinește obiective precum puzzle-uri și misiuni secundare. Lumea din Breath of the Wild este nestructurată și încurajează explorarea și experimentarea; povestea poate fi finalizată într-un mod neliniar. Dezvoltarea de cinci ani a început după lansarea The Legend of Zelda: Skyward Sword (2011). Condusă de regizorul Hidemaro Fujibayashi și producătorul Eiji Aonuma, EPD a căutat să regândească convențiile Zeldei și a introdus elemente precum motoare chimice și fizice detaliate. EPD s-a inspirat din Shadow of the Colossus (2005) și The Elder Scrolls V: Skyrim (2011). Monolith Soft, care a dezvoltat seria Xenoblade Chronicles în lume deschisă, a ajutat la proiectarea peisajelor și a topografiei. Breath of the Wild a fost lansat pe 3 martie 2017, ca ultimul joc Wii U publicat de Nintendo și un joc de lansare pentru Switch. A fost apreciat, cu laude pentru gameplay-ul său, designul open-world și atenția la detalii, deși unii critici i-au criticat performanța tehnică. Breath of the Wild a câștigat numeroase premii la sfârșitul anului, inclusiv Jocul Anului la Game Awards 2017 și la cea de-a 21-a ediție anuală a D.I.C.E. Awards. A doborât recorduri de vânzări pentru un joc de lansare Nintendo și a vândut 34,51 milioane de exemplare până în martie 2025, devenind cel mai bine vândut joc Zelda și unul dintre cele mai bine vândute jocuri video. Breath of the Wild este considerat unul dintre cele mai mari jocuri video; jurnaliștii l-au descris ca un punct de reper în designul open-world pentru accentul pus pe experimentare, sandbox-ul bazat pe fizică și gameplay-ul emergent. Numeroși dezvoltatori au citat Breath of the Wild ca inspirație și este un punct popular de comparație printre jocurile open-world. Un spinoff, Hyrule Warriors: Age of Calamity, a fost lansat în 2020, iar o continuare, The Legend of Zelda: Tears of the Kingdom, a fost lansată în 2023. O versiune îmbunătățită pentru Nintendo Switch 2 a fost lansată în iunie 2025.

Fortnite este un joc video online multiplayer lansat pentru prima dată în 2017. Este disponibil ca pachete software separate pentru fiecare "mod de joc", acestea având în comun același tip de gameplay, precum și faptul că folosesc același motor de joc. Modurile de joc includ: Save the World, un joc cooperativ de shooter-supraviețuire cu până la patru jucători pentru a lupta împotriva creaturilor asemănătoare zombiilor și pentru a apăra obiecte cu fortificațiile pe care le poți construi, Battle Royale este gratuit, unde 100 de jucători se luptă pentru a fi ultima persoană în viață. Ambele moduri de joc au fost lansate în 2017 ca titluri de acces rapid; Save The World este disponibilă numai pentru Windows, PlayStation și Xbox, în timp ce Battle Royale a fost lansat pentru aceste platforme plus pentru dispozitivele Nintendo Switch, și Android. În timp ce ambele jocuri au avut succes pentru compania Epic Games, Fortnite Battle Royale a devenit un succes răsunător, atrăgând peste 125 de milioane de jucători în mai puțin de un an și câștigând sute de milioane de dolari pe lună, devenind practic un fenomen cultural.

God of War: Ragnarok este un joc video de actiune-aventura dezvoltat de Santa Monica Studio si publicat de Sony Interactive Entertainment. A fost lansat pe 9 noiembrie 2022 pentru consolele PlayStation 4 si 5. Jocul reprezinta continuarea directa a jocului God of War din 2018 si incheie saga nordica a seriei. Poveste Actiunea are loc in lumea mitologiei nordice si il urmareste pe Kraots si pe fiul sau Atreus dupa evenimentele jocului anterior. Ragnarok, profetita apocalipsa nordica, se apropie, iar cei doi incearca sa previna distrugerea lumii. Arteus incepe sa afle mai multe despre identitatea sa ca Loki, in timp ce Kratos incearca sa evite repetarea trecutului sau violent. Pe parcurs apar personaje importante precum: Thor Odin Freya Tyr

Killing Floor 3 este un viitor joc video survival horror dezvoltat și publicat de Tripwire Interactive. Un succesor al Killing Floor 2 (2016), jocul este programat să fie lansat în 2025 pentru Microsoft Windows, PlayStation 5 și Xbox Series X și Series S.

Killing Floor 2 este un joc first-person shooter video game dezvoltat și distribuit de Tripwire Interactive. Este o continuare a jocului din 2009, Killing Floor. Un acces timpuriu al jocului a fost lansat pentru Microsoft Windows în Aprilie 2015, si jocul a fost lansat în Noiembrie 2016 pentru Windows și PlayStation 4 și în August 2017 pentru Xbox One. Jocul folosește motorul grafic Epic Games' Unreal Engine 3. Este plănuit sa apară și pentru Linux.

Victoria 3 este un joc video de strategie din seria Victoria, publicat pe 25 octombrie 2022 de către Paradox Interactive, fiind o continuare a jocului din 2010, Victoria II⁠(d). A fost anunțat pe 21 mai 2021 la convenția Paradox Interactive 2021, PDXCON: Remixed. Experiență de joc Victoria 3, la fel ca și predecesoarele sale, acoperă istoria mondială de la 1836 până în 1936 și îi permite jucătorului să controleze una dintre cele peste 100 de țări în această perioadă de timp. Jocul se axează pe politici și demografie și pe atragerea și satisfacerea grupurilor de populație ("pop"), blocuri mari de oameni cu interese comune. Acești Pops au o varietate de interese cu diferite ideologii cu care se confruntă jucătorul. Se introduce și un nou sistem numit 'Diplomatic plays', inspirat în mare măsură din sistemele de crize din Victoria II. În încercarea de a forța alte țări să cedeze teritorii sau să deschidă piețe, jucătorii vor prezenta țării țintă o cerere care detaliază ce doresc, oferind astfel țării țintă oportunitatea de a cere concesii agresorului. După această schimbare de cereri, un cronometru va porni, deoarece ambele părți vor avea ocazia să mobilizeze trupe și să atragă aliați potențiali oferind recompense. Dacă nu se ajunge la o rezoluție diplomatică înainte ca timpul să se scurgă, va fi declarat războiul. Designerul Mikael Andersson a explicat că acest sistem a fost conceput cu intenția de a reduce importanța războiului, făcând ca diplomația să fie la fel de capabilă.

Farming Simulator este o serie de jocuri creată de Giants Software. Locațiile din joc sunt bazate pe terenuri reale din Statele Unite și Europa. Jucătorii pot practica agricultura și se pot dezvolta din punct de vedere financiar, prin cumpărarea/vinderea utilajelor, a terenurilor și a animalelor. De la lansarea primei variante, în 2008, și până în 2014, jocul s-a vândut în peste patru milioane de exemplare pe mai multe platforme. Farmer Simulator 2008 a fost lansat la 14 aprilie 2008. Farming Simulator 2009 a fost lansat la 28 august 2009. Farming Simulator 2011 a fost lansat la 29 octombrie 2010. Farming Simulator 2013 a fost lansat la 25 octombrie 2012. Farming Simulator 14 a fost lansat la 18 noiembrie 2013. Farming Simulator 15 a fost lansat la 30 octombrie 2014. Farming Simulator 16 a fost lansat la 8 mai 2015. Farming Simulator 17 a fost lansat la 25 octombrie 2016. Farming Simulator 18 a fost lansat la 6 iunie 2017. Farming Simulator 19 a fost lansat la 19 noiembrie 2018. Farming Simulator 20 a fost lansat la 3 decembrie 2019. Farming Simulator 22 a fost lansat pe 22 noiembrie 2021. Pe 15 noiembrie 2022 s-a lansat Platinum Expansion. Aceasta include peste 40 de noi utilaje de pădure și o nouă hartă (Silverrun Forest). Pe 14 noiembrie 2023 s-a lansat o nouă expansiune numită Premium Expansion, aceasta conține peste 35 de noi utilaje și unelte, trei noi culturi (morcovi, păstârnac și sfeclă roșie) și o nouă hartă (Zielonka). Farming Simulator 23 a fost lansat pe 23 mai 2023. Este cel mai complex joc de agricultură de pe IOS, Android și Nintendo Switch. Jocul este actualizat constat, adăugându-se noi utilaje și culturi. De asemenea, s-au rezolvat multe bug-uri, glitch-uri și altele. Farming Simulator 25 s-a lansat pe 12 noiembrie 2024. Este cel mai nou joc din seria Farming Simulator. Acesta este disponibil pe PC, PS5 și Xbox Series X|S. În această versiune, pe lângă îmbunătățirea graficii ( umbre mai definite, God rays, texturi mai de înaltă calitate etc.), s-au adăugat: firme de utilaje noi ( Agrifac, MacDon, International, Skoda, Merlo etc.), culturi noi ( orez, orez cu bob lung, spanac, mazăre, fasole verde și cele din FS22 Premium Edition), animale noi ( bivoli de apă, capre) și multe altele. Pe 4 noiembrie 2025 s-a lansat o expansiune a jocului numită Highlands Fishing Expansion. Aceasta introduce o hartă nouă (Kinlaig), o cultură nouă (ceapă), acvacultura, noi branduri de utilaje (Canam, Bunning, Monosem)

FlatOut 2 este un joc video de curse, lansat în anul 2006. Este a doua apariție din seria FlatOut, lansat la aproximativ un an de la apariția FlatOut. A fost urmat de o veriune HD, numită FlatOut: Ultimate Carnage, lansată în 2007. A fost dezvoltat de firma finlandeză Bugbear Entertainment, prima lansare fiind în Rusia, pe 29 iunie 2006, iar mai apoi, în întreaga Europa pe 30 iunie 2006. Pe 3 octombrie 2008, este lansată oficial și versiunea pentru sistemul de operare Mac OS X. Elemente de joc Există mai multe moduri în joc: cursă normală (câștigă primul care ajunge înainte celorlalți participanți la cursă), cursă cascadorie (îndeplinirea unor obiective, prin depășirea unor obstacole, și în cele din urmă, aruncarea forțată a omului din interiorul mașinii pentru a reuși) și cursă derby (distrugerea celorlalți oponenți din arenă, astfel încât câștigă ultimul rămas în arenă cu mașina nedistrusă complet). Gameplay-ul este foarte simplu dacă se dorește jucarea unei astfel de curse instant (Cursă rapidă). În schimb, se poate opta și pentru Modul Carieră, în acest mod scorurile salvându-se și existând posibilitatea de a obține atât mașini noi, cât și deblocarea altor trasee, pe parcursul completării Modului Carieră.

Diablo IV este un viitor joc video de rol de acțiune dezvoltat de Blizzard Entertainment, al patrulea joc principal din seria Diablo, care a fost anunțat la BlizzCon, la 1 noiembrie 2019. La 12 iunie 2022, a fost anunțată o lansare în 2023. Gameplay Formula de bază a gameplay-ului seriei se învârte în jurul obținerii treptate de echipamente mai puternice prin înfrângerea inamicilor din ce în ce mai dificili. Inamicii întâlniți în lupte sunt înfrânți prin diferite abilități de clasă de personaje care pot fi personalizate prin echipamente și arbori de talente. Acest concept este folosit pentru a progresa prin poveste și misiuni. Inamicii sunt împărțiți în familii de monștri care sunt definite de o temă, un stil de luptă și localizarea lor. Fiecare familie conține arhetipuri diferite care dețin roluri diferite, permițând sinergii de abilități de specialitate între membrii familiei. Pentru a le diferenția, au siluete, poziții și arme unice.

Microsoft Flight Simulator este un simulator de zbor pentru PC pentru Microsoft Windows, promovat și deseori văzut ca un joc video. Unul din cele mai vechi, cunoscute și cuprinzătoare serii de simulatoare de zbor pentru PC, Microsoft Flight Simulator a fost un produs timpuriu în portofoliul Microsoft - diferit de celelalte programe, majoritatea fiind orientate înspre afaceri - depășind Windows cu trei ani. Bruce Artwick a produs primul program Flight Simulator în anul 1977, iar compania sa, subLOGIC, l-a vândut pentru diferite PC-uri. În 1982 compania lui Artwick a licențiat Microsoft-ului o versiune de Flight Simulator pentru IBM PC, care a fost promovat ca Microsoft Flight Simulator 1.00. Directorul Microsoft, Bill Gates era fascinat de opera lui Antoine_de_Saint-Exupéry Zborul de Noapte (Vol de Nuit-1931), care descria în detaliu senzația zborului avioanelor mici.

My Summer Car (în română Mașina Mea de Vară) este un joc video de simulare cu mașini, supraviețuire și lume deschisă dezvoltat și publicat de Amistech Games, formată din Johannes Rojola (ToplessGun) și soția sa Kaarina Rojola (KarinaCar). Lansat în early access⁠(en) pe Steam la 24 octombrie 2016, jocul a ieșit oficial din early access pe 8 ianuarie 2025, după aproape 9 ani de dezvoltare incrementală cu update-uri frecvente, inclusiv în 2025 (ex: 8 septembrie 2025 cu remedieri de bug-uri și funcții noi precum șoc electric la alternator). Actualizările au continuat post-lansare, iar un sequel, My Winter Car, a intrat în early access pe 29 decembrie 2025. Gameplay Jocul se petrece în vara lui 1995 în zona fictivă Alivieska, Finlanda, unde jucătorul, un adolescent de 18-19 ani, are casa liberă cu părinții în vacanță la Tenerife. Obiectivul central este asamblarea și restaurarea mașinii Satsuma (bazată pe Datsun 100A, 1972-1976), pornind de la sute de piese dezasamblate în garaj, folosind unelte precise precum chei și șurubelnițe. Mentenanța detaliată include reglaje (tacheți, carburator, alternator), fluide (ulei, răcire, frâne), electrificare completă și ITP obligatoriu, cu riscuri reale de defectare dacă piesele sunt montate greșit.

Team Fortress 2 este un joc de echipă multiplayer first-person shooter dezvoltat și publicat de Valve Corporation. O franciză a jocului Team Fortress Classic, a fost prima dată publicat ca o alcătuire a mai multor jocuri The Orange Box pe 10 octombrie 2007 pentru Windows și Xbox 360. O versiune a jocului pentru PlayStation 3 a urmat pe 22 noiembrie 2007. Jocul a fost publicat de unul singur mai târziu pentru Windows, pe data de 9 aprilie 2008. Team Fortress 2 a fost distribuit online, prin sistemul Steam, în timp ce Electronic Arts se ocupa de vânzările din magazine. Developarea Team Fortress 2 a fost condusă de John Cook și Robin Walker, designeri care au modificat Quake, în Quake Team Fortress, în anul 1996. Jocul a fost anunțat în 1998, pus în funcțiune de motorul de joc al lui Valve, GoldSrc, dar de atunci au fost introduse diferite concepții și design-uri. În anul 1999, jocul părea să devieze de la predecesorii lui, prin introducerea a unui gameplay mai realistic și mai milităresc, dar design-ul s-a schimbat în cei 9 ani de developare. Până la urmă, jocul a ajuns să arate ca și desenele, influențat de arta lui J. C. Leyendecker, Dean Cornwell și Norman Rockwell și pus în funcțiune de motorul de joc numit Source. Jocul însuși se în jurul a 2 echipe, fiecare echipă cu acces la 9 caractere distincte, luptându-se o varietate de moduri de joc stabilite în medii de geniu rău. Lipsa de informații sau progresul în curs pentru 6 ani în developarea jocului a făcut să pară că era doar vaporware și a fost prezentat în mod regulat în lista de vaporware pe lângă altele. La lansare, jocul a fost criticat și a primit câteva premii, fiind lăudat pentru grafica sa, gameplay-ul balansat, valuare comică și pentru folosirea personalităților caracterelor sale într-un joc multi-player dedicat.

League of Legends (română Liga Legendelor) este un joc online tip Multiplayer online battle arena (MOBA), dezvoltat și comercializat de către Riot Games pentru Microsoft Windows și MAC OS. În 2012 Forbes a numit League of Legends ca, "cel mai jucat joc pe calculator din America de Nord și Europa din punct de vedere al orelor petrecute în joc." În Ianuarie 2014 peste 67 de milioane de persoane au jucat League of Legends, 27 de milioane într-o singură zi, și 7.5 milioane de jucători au fost conectați în același timp. Jucătorii de League of Legends, au numele de "invocatori" controlând un singur caracter (numit campion), au abilități unice și alături de echipa lor trebuie să distrugă nexus-ul echipei adverse. Fiecare joc de League of Legends este unic, toți campionii încep destul de slabi, progresând în timp, acumulând aur și experiență în timpul jocului. League of Legends a generat o comunitatea competitivă activă care este în continuă creștere. În Europa și în America de Nord, Riot Games organiează League of Legends Championship Series, care constă în întrecerea a 8 echipe profesioniste de pe fiecare continent. Competiții regionale asemănătoare există în: China, Coreea, Taiwan și Asia de Sud Est. Aceste compleții regionale au apogeul la anualul Campionat Mondial de League of Legends, care în 2013 a avut un premiu de 1 milion de dolari și a atras peste 33 de milioane de vizitatori online.

Grand Theft Auto 2 (abreviat GTA 2) este un joc creat de Rockstar North și publicat de Rockstar Games. A fost lansat în toată lumea pe 25 octombrie 1999 pentru Windows, Game Boy Color și Dreamcast. Actiunea jocului se petrece într-o metropolă futuristă, într-o perioadă neprecizată, însă în manualul jocului apare expresia "Three weeks into the future" (trei săptămâni în viitor), iar pe site-ul jocului se sugerează că anul ar fi 2013. Despre joc Acțiunea jocului se petrece într-o metropolă futuristă ce este împărțită în trei niveluri sau districte. Cele trei districte sunt: districtul comercial, districtul rezidențial și districtul industrial. Cele trei districte sunt controlate de 7 agenții de gangsteri numite: ---> Zaibatsu, Loonies, Yakuza, SRS, Redneks, Mafia Rusească și Hare Krishma. Jucătorul are posibilitatea de a explora toate cele trei districte ale orașului pe jos sau prin intermediul a anumite mijloace de transport. GTA 2 păstrează formula jocului 1 din serie GTA, în care este vorba de furtul de mașini și de a îndeplini misiuni primite prin telefon. Jocul GTA 2 are în total 66 de misiuni, dar include și câteva niveluri bonus, cu misiuni speciale. Obiectivul principal al jocului este ca jucătorul să obțină respectul tuturor celor 7 agenții de gangster, în urma îndeplinirii misiunilor.

Grand Theft Auto IV (uneori prescurtat GTA IV sau GTA 4) este un joc video non-linear de acțiune-aventură dezvoltat de Rockstar North și publicat de Rockstar Games. Este al patrulea titlu major din seria Grand Theft Auto și al unsprezecelea din serie per total, precum și primul din era 4 a acesteia. Grand Theft Auto IV a fost lansat în toată lumea (cu excepția Japoniei) pe 29 aprilie 2008 pentru PlayStation 3 și Xbox 360, și mai târziu și pentru PC pe 2 decembrie 2008 în America de Nord, și pe 3 decembrie 2008 în Europa și în restul lumii. Acțiunea are loc în Liberty City, un oraș fictiv inspirat de New York City, în anul 2008, și urmărește povestea lui Niko Bellic, un veteran de război care sosește în Statele Unite în căutarea "visului american" și pentru a scăpa de trecutul său, dar ajunge să fie prins în lumea interlopă din oraș și întâmpină opoziție din partea diferitor inamici, de la cămătari la șefi mafioți. Jocul este primul din seria Grand Theft Auto care să prezinte un mod multiplayer online complex, ce conține 15 moduri diferite de joc și permite la până 32 de jucători să exploreze liberi lumea jocului. La scurt timp după lansare, jocul a avut parte de 2 expansiuni, Grand Theft Auto: The Lost and Damned și Grand Theft Auto: The Ballad of Gay Tony, ce se petrec tot în Liberty City și chiar concomitent cu GTA IV, dar din perspectiva altor protagoniști, poveștile intersectându-se de câteva ori cu cea a jocului principal. Foarte comercializat și anticipat înainte de lansare, Grand Theft Auto IV a reprezentat un adevărat succes critic și comercial. Jocul a fost foarte apreciat pentru nivelul ridicat de realism, graficile îmbunătățite comparativ cu predecesorii săi, povestea și personajele mult mai complexe și realistice și lumea foarte detaliată. De asemenea, Guinness World Records a confirmat că Grand Theft Auto IV a fost cel mai bine vândut produs din lume la acel timp, depășind vânzările celui mai bine vândut film, joc sau carte care deținea recordul până atunci. Doar prima zi de la lansarea, GTA IV a vândut peste 3,6 milioane de exemplare în întreaga lume care au generat în total încasări de 310 milioane de dolari. În doar prima săptamănă de la lansarea, încasările au depășit 500 de milioane de dolari. Prin comparație, cel mai bine vândut joc video până la atunci a fost Halo 3, produs de Microsoft, care a generat 170 de milioane de dolari în prima zi de la lansare. GTA IV a întrecut totodată și cel mai bine vândut film, Spider-Man 3, care în prima zi de rulare în cinematografe a avut încasări de 60 de milioane de dolari, și cea mai rapid vândută carte, Harry Potter & the Deathly Hallows, care a avut încasări de 220 de milioane de dolari în primele 24 de ore de la lansare. Succesorul său, Grand Theft Auto V, a fost lansat în 2013

Battlefield: Hardline este un joc video first-person shooter, dezvoltat de Visceral Games în colaborare cu EA Digital Illusions CE și publicat de Electronic Arts. A fost lansat în martie 2015 pentru platformele Microsoft Windows, PlayStation 3, PlayStation 4, Xbox 360 și Xbox One. Spre deosebire de celelalte jocuri din seria Battlefield, Hardline se concentrează pe crime, jafuri și elemente ale poliției, în loc de războaie militare. După lansare, jocul a fost primit cu recepții mixte, criticii apreciind modul multiplayer, vocile și accesibilitatea, dar criticând povestea, stealth-ul și narațiunea jocului. Gameplay Jocul se concentrează pe războiul împotriva crimei, rupându-se de categoria militară prin care a fost caracterizată seria. De aceea, principalele facțiuni din Hardline sunt SWAT-ul și criminalii. Jucătorii au acces la arme și vehicule militare, precum mașinile blindate, dar și la echipamentul poliției, cum ar fi pistolul cu electroșocuri și cătușele. Hardline folosește și mecanica Levolution a jocului Battlefield 4. De exemplu, în cadrul hărții "Downtown", jucătorii pot trimite macarale pentru a se ciocni cu construcții, dărâmând rămășițele clădirilor din centru, ce vor urma să cadă pe străzile din Los Angeles. Dar, de data asta, fiecare hartă va conține multiple evenimente Levolution, atât mici, cât și mari.

Battlefield 3 este un joc video shooter first person dezvoltat de EA DICE și publicat de Electronic Arts . Este o continuare directă a jocului Battlefield 2 din 2005 și a unsprezecea tranșă din franciza Battlefield . Jocul a fost lansat în America de Nord la 25 octombrie 2011 și în Europa la 28 octombrie 2011 pentru Microsoft Windows, PlayStation 3 și Xbox 360 . În campania single-player din Battlefield 3, jucătorii pot prelua mai multe roluri militare: un pușcaș marin, un pilot de F / A-18F Super Hornet, un operator de tanc M1A2 Abrams și de lunetist Spetsnaz GRU operativ. Campania se desfășoară în diverse locații și urmărește poveștile a două personaje, Henry Blackburn și Dimitri Mayakovsky. Jocul a vândut 5 milioane de exemplare în prima sa săptămână de lansare, și a primit recenzii pozitive. Continuarea jocului, Battlefield 4, a fost lansată în 2013.